Printre puținele lucruri pe care le știu despre Radu Cosma este că, după ce a părăsit România în 1990 (cu cererea de plecare din 1987 și programa primirii pașaportului în 22 decembrie 1989), a călătorit enorm de jur împrejurul pământului, lucru care îi fusese interzis până atunci. Această atât de interesantă carte de călătorii este rezultatul nu numai a descoperirii nenumăratelor țări pe care le-a văzut în a doua parte a vieții, ci, în egală măsură, a faptului că în prima parte a vieții aceasta i-a fost interzisă. Fără visurile de la 11 ani care nu îi dădeau niciun argument să creadă că se vor îndeplini vreodată, periplul din realitate nu ar fi avut vibrația care îi dă farmecul, iar emoția atingerii artei lumii la ea acasă n-ar fi fost decât un inventar cultural fără patetismul ascuns al amintirilor din cealaltă viață, a copilăriei.
O carte ca o dovadă că nimic din ceea ce trăim nu e în zadar.